În anul 1869, România devenea cea de-a treia țară din Europa de Est, după Rusia și Imperiul Otoman (în Dobrogea) care avea linie de cale ferată. Primele orașe intreconectate printr-o cale ferată au fost București și Giurgiu.

În vara anului 1869 era finalizată construcția linei București – Filaret – Giurgiu iar la 26 august, regele Carol I a plecat cu un tren la Giurgiu, de unde a călătorit apoi pe Dunăre spre Germania. Aceasta era o linie izolată cu o lungime de 67 km, ce realiza conexiunea capitalei cu Dunărea și o legătură directă cu Orientul și Occidentul.

Este cea de-a zecea linie de cale ferată construită pe teritoriul României de astăzi și prima din Vechiul Regat. Aceasta a fost deschisă circulației trenurilor la 19 octombrie 1869, când s-a realizat oficial inaugurarea ei. Atunci, două trenuri festive au plecat din Gara Filaret – cea mai  veche gară a Capitalei, la un interval de 15 minute. Primul tren a fost condus de însuşi constructorul John Trevor Barkley, iar al doilea, de primul mecanic de locomotivă român – Nicolae Tănase.Deoarece traseul linei trecea pe lângă localitatea Călugăreni, unde în 1595 domnitorul Mihai Viteazul obținuse un succes împotriva otomanilor, prima locomotivă a fost denumită ”Michaiu Bravul” în onoarea acestuia. Cea de-a doua locomotivă care a circulat în România pe linia București – Giurgiu purta numele de “Călugăreni” și se află în prezent în patrimoniul Muzeului Căilor Ferate din București.
În 1872, la 13 decembrie, odată cu inagurarea celei de-a doua gări a capitalei – Gara Târgoviştei (din 1888 București Nord), devine utilizabilă conexiunea feroviară dintre Gara Filaret și Gara Târgoviştei în lungime de 6,9 km, conectând astfel o linie singulară cu magistralele care asigurau legăturile internaţionale între Occident şi Orient.
La 20 iunie 1954 are loc inaugurarea podului peste Dunăre de la Giurgiu (Podul Prieteniei 3,9 km) – cu o lungime de 2224 m – cu două nivele (cale ferată și auto) care a făcut conexiunea feroviară directă a României cu Bulgaria, prin punctul de fronteră Ruse.

Astfel, calea ferată București – Giurgiu – Ruse a devenit o rută principală internațională până în 2005, când podul feroviar de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza viiturilor, circulația desfășurându-se în prezent prin Videle.

De asemenea, cel mai scurt drum din România către Viena în 1869 era de la Bucureşti la Giurgiu, cu trenul, şi apoi cu vaporul pe Dunăre până la Viena.

Știați că?

În toamna anului 1868, poetul Mihai Eminescu a călătorit spre universitatea vieneză, pe proaspăta linie Vicşani – Suceava. Aceasta a fost inaugurată la mijlocul anului 1868 – secţiune ce făcea parte din Imperiul austro-ungar și realiza legătura feroviară între Viena şi Suceava (1075 km).

Bibliografie:
Mica monografie a căilor ferate din România, vol 5, 1999, autor Ing Radu Bellu
ISTORIA CĂILOR FERATE ROMÂNE, București 2014, autori CENAFER și Muzeul CFR

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici