Calea ferată conectează toate zonele importante ceea ce face ca trenurile să asigure mobilitatea persoanelor care călătoresc în scop de afaceri, navetă, recreațional etc. Este o invenție care în timp a schimbat lumea, contribuind ca factor de progres la dezvoltarea economică și la modelarea omului modern. În Anul European al Căilor Ferate, CFR Călători vă propune pe lângă destinațiile tradiționale de concediu și recreere – mare și munte, să explorați cu trenul și alte zone frumoase din țară, de aceasta data Faleza Dunării din Galați, cea mai lungă faleză fluvială din Europa!

Trebuie să luați trenul CFR Calatori până la Galați –  singurul oraș din România așezat pe trei provincii istorice Moldova, Țara Românească și Dobrogea – și aici puteţi să vă plimbaţi pe Faleza Dunării. Întinsă pe o lungime de aproximativ 4 kilometri este cea mai lungă faleză de pe cursul Dunării.

Pe Faleza Dunării din Galaţi pot fi admirate zeci de opere de artă modernă ce formează cea mai mare expoziţie de sculptură în metal din România.  De asemenea, de pe întinsa faleză fluvială puteți cuprinde cu privire măreția Dunării, dar și bătrânii munți ai Dobrogei aflați în depărtare.

Deși Galațiul este un oraș de câmpie cu altitudini joase, de 55 m, deține un tunel feroviar specaculos – Tunelul Filești. Acesta este în lungime de 767 m și se întinde între stațiile Barboși și Galați, printre dealurile ce despart apele Prutului de ale Dunării. De la Barboși până la Galați calea ferată are atât ecartament normal cât şi ecartament larg (linie încălecată cu 4 șine) ce ajunge până în Republica Moldova.

Tunelul feroviar Fileşti de pe firul I al liniei Bucureşti – Galaţi a fost construit şi inaugurat înainte de 1900. În 1967 autorităţile au inaugurat al doilea tunel la Fileşti, pe firul II.

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Trenul Regal a fost martorul unei părți importante a istoriei României trecând prin trei forme de guvernământ: monarhie, comunism și democrație. Trenul a fost comandat de Regele Ferdinand I în 1926 la uzinele Ernesto Breda Construzioni Meccaniche din Milano, pentru ca el împreună cu Regina Maria să poată realiza vizite de stat în țările vecine. Trenul a fost gata la un an după moartea Regelui Ferdinand și a rămas să fie utilizat de familia acestuia.

Trenul este compus din Vagonul-Sufragerie, Vagonul-Regelui, Vagonul-Reginei, Vagonul-Invitaților și Vagonul-Casei Majestății Sale Regelui. Vagonul-Sufragerie este cel în care au fost ținute dineuri oficiale și este alcătuit din sufragerie, unde au loc 24 de persoane la masă și un salon cu 12 locuri.

În Trenul Regal, de-a lungul timpului, au călătorit patru generații ale Familiei Regale: Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și Majestatea Sa Margareta.

Sursa: https://familiaregala.ro/resedinte/trenul-regal

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

De ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare care se sărbătorește la 2 iulie, puteți face o excursie pe ruta Suceava –Putna – o cale ferată din provincia istorică Bucovina. În lungime de 73 de kilometri aceasta face legătura între fosta capitală a Moldovei din vremea lui Ștefan Cel Mare și Mănăstirea Putna.

Mai ales că 2021 reprezintă Anul European al Căilor Ferate este un bun prilej de a descoperi liniile ferate secundare ce au fost închise și redeschise spre revalorificarea lor turistică și istorică, cum este Suceava – Putna, al cărui traseu este următorul:  Suceava – Suceava Nord – Dărmănești – Milișăuți – Țibeni – Dornești – Rădăuți – Gălănești – Vicov – Vicovu de Jos – Vicovu de Sus – Bivolarie – Gura Putnei – Putna Troiță – Putna Centru.

Călătoria cu trenul pe această rută vă conduce într-o zonă plină de istorie și peisaje frumoase. Linia străbate o parte din Culoarul Sucevei, pe partea stângă a râului Suceava. Ca o paranteză, de la Dornești până la Vicșani calea ferată încalecă peste calea ferată cu ecartament larg, ce face legătura cu Ucraina. Aici, trenurile spre Putna fac rebrusment (schimbă direcția traseului). După trecerea râului Suceava, calea ferată trece prin orașul Rădăuți, apoi pe Valea Sucevei și urcă printr-o zonă împădurită până la Gura Putnei.

Odată ajunși în Putna, este imposibil să nu vizităm Mănăstirea Putna (aflată la o distanță de aproximativ 1,5 km de gară), ctitorie a lui Ștefan Cel Mare și unul dintre cele mai importante centre de cultură şi istorie din Moldova, precum și Chilia lui Daniil Sihastrul (1 km) sau Biserica de lemn din Putna, toate incluse în Lista monumentelor istorice din România și/sau județul Suceava.

De asemenea, și în Suceava  – unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale țării ce a îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole, puteți vizita numeroase obiective istorice și turistice, răspândite în oraș și în împrejurimile sale: Muzeul Satului Bucovinean (gospodărie din Straja), Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească, Muzeul de Istorie, Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul Satului Bucovinean, etc.

Circulația feroviară din Suceava este asigurată de două gări monumentale construite la doar 3 kilometri una de alta: Gara Suceava sau Gara Burdujeni ce reprezintă una din atracțiile orașului, realizată în stil eclectic, după modelul gării din Fribourg din Elveția. Este cea mai mare gară din fostele Principate Române și care încă se păstrează total nealterată până în zilele noastre. A doua este Gara Suceava Nord cunoscută sub numele de Gara Ițcani, construită în anul 1871 în localitatea Ițcani, astăzi cartier al Sucevei.

De la Gura Putnei (473 m) până la Putna (532 m) calea ferată urcă la o  altitudine de 60 m pe o distanță de doar 5,5 km, deoarece Putna se află într-un relief vălurit din Munții Obcina Mare din Carpații Orientali.

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Construcția căilor ferate în întreaga Europă a adus schimbări uriașe în intreaga activitate economico-sociala și continuă să joace un rol important în dezvoltarea continentului până în prezent. Istoria transportului feroviar a început în Marea Britanie și apoi s-a răspândit în Europa continentală, iar fiecare națiune a abordat căile ferate în mod diferit.

Fiecare țară europeană are o istorie diferită în ceea ce privește căile ferate, însă dezvoltarea sistemul feroviar modern a avut loc datorită următorilor factori: progresele tehnologice și necesitatea transportului trupelor si tehnicii militare. Primele locomotive foloseau motoarele cu aburi. Motoarele cu aburi nu erau potrivite inițial pentru transportul feroviar deoarece furnizau o mișcare liniara oscilantă ce trebuia transformată într-o mișcare rotativă la nivelul rotii.

Prima problemă a fost rezolvată de James Watt prin invenția unui motor care a inglobat cercetările sale privind utilizarea aburului de înaltă presiune pe pistoane si a dat naștere primei locomotive cu aburi din 1784. Prin dezvoltarea proceselor de prelucrare a metalului și metalurgiei în 1783, metalul folosit in constructia primelor trenuri a devenit mai rezistent ca urmare a eliminarii impurităților.

Revoluția franceză și războaiele napoleoniene au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea reţelei feroviare în Europa. Pierderea cailor în timpul acestor războaie a făcut necesară o formă alternativă de transport. Astfel până în 1820, fusese proiectată o locomotivă care funcționa corespunzător, iar procesul de construcție a infrastructurii fusese dezvoltat și suficient de răspândit pentru a face posibilă existenţa sinelor de cale ferată ieftine și de calitate, iar de aici, istoria transportului feroviar din Europa difera în funcție de țară.

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

În anul 1869, România devenea cea de-a treia țară din Europa de Est, după Rusia și Imperiul Otoman (în Dobrogea) care avea linie de cale ferată. Primele orașe intreconectate printr-o cale ferată au fost București și Giurgiu.

În vara anului 1869 era finalizată construcția linei București – Filaret – Giurgiu iar la 26 august, regele Carol I a plecat cu un tren la Giurgiu, de unde a călătorit apoi pe Dunăre spre Germania. Aceasta era o linie izolată cu o lungime de 67 km, ce realiza conexiunea capitalei cu Dunărea și o legătură directă cu Orientul și Occidentul.

Este cea de-a zecea linie de cale ferată construită pe teritoriul României de astăzi și prima din Vechiul Regat. Aceasta a fost deschisă circulației trenurilor la 19 octombrie 1869, când s-a realizat oficial inaugurarea ei. Atunci, două trenuri festive au plecat din Gara Filaret – cea mai  veche gară a Capitalei, la un interval de 15 minute. Primul tren a fost condus de însuşi constructorul John Trevor Barkley, iar al doilea, de primul mecanic de locomotivă român – Nicolae Tănase.Deoarece traseul linei trecea pe lângă localitatea Călugăreni, unde în 1595 domnitorul Mihai Viteazul obținuse un succes împotriva otomanilor, prima locomotivă a fost denumită ”Michaiu Bravul” în onoarea acestuia. Cea de-a doua locomotivă care a circulat în România pe linia București – Giurgiu purta numele de “Călugăreni” și se află în prezent în patrimoniul Muzeului Căilor Ferate din București.

În 1872, la 13 decembrie, odată cu inagurarea celei de-a doua gări a capitalei – Gara Târgoviştei (din 1888 București Nord), devine utilizabilă conexiunea feroviară dintre Gara Filaret și Gara Târgoviştei în lungime de 6,9 km, conectând astfel o linie singulară cu magistralele care asigurau legăturile internaţionale între Occident şi Orient.
La 20 iunie 1954 are loc inaugurarea podului peste Dunăre de la Giurgiu (Podul Prieteniei 3,9 km) – cu o lungime de 2224 m – cu două nivele (cale ferată și auto) care a făcut conexiunea feroviară directă a României cu Bulgaria, prin punctul de fronteră Ruse.

Astfel, calea ferată București – Giurgiu – Ruse a devenit o rută principală internațională până în 2005, când podul feroviar de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza viiturilor, circulația desfășurându-se în prezent prin Videle.

De asemenea, cel mai scurt drum din România către Viena în 1869 era de la Bucureşti la Giurgiu, cu trenul, şi apoi cu vaporul pe Dunăre până la Viena.

Bibliografie:
Mica monografie a căilor ferate din România, vol 5, 1999, autor Ing Radu Bellu
ISTORIA CĂILOR FERATE ROMÂNE, București 2014, autori CENAFER și Muzeul CFR

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Traseul feroviar Buzău – Mărășești, deschis în anul 1881, este prima cale ferată realizată de o unitate feroviară a statului român. Construcția a fost de un real succes, lucru ce a dat startul construcției de căi ferate în România, fără concesionari străini.

Inaugurată la 18 octombrie 1881 construcția liniei Buzău – Mărășești (90,067 km) – “prima linie care leagă direct Moldova cu Muntenia” (ziarul Timpul 1881), a însemnat un succes deplin al tehnicii feroviare românești. Traseul a fost bine ales, cu multe aliniamente (cel mai lung avea 18 km), a necesitat construirea a opt poduri de lemn, iar costurile au fost mult mai mici față de oricare altă țară din Europa. Materialul rulant motor provenea de la materialul rulant al liniilor ruseşti construite în timpul Războiului de Independenţă, precum locomotive ruseşti “Unirea”, “Independenţa”, “Şoimul”, “Putna”, etc.

În perioada construcției liniei Buzău – Mărășești au avut loc mai multe evenimente importante pentru căile ferate din România.

• în anul 1880 statul român răscumpără de la Societatea Acționarilor C.F.R. (înființată în locul consorțiului Strussberg) cei 921 km de cale simplă (inclusiv material rulant și toate instalațiile) pe care aceasta îl exploata.
• la 23 aprilie 1880 se înființează “Direcțiunea generală princiară a căilor ferate” (pe scurt Direcțiunea generală C.F.R.), însărcinată cu construcția și exploatarea căilor ferate în principatele unite de atunci. Aceasta răscumpăra, sechestra şi unifica reţeaua de căi ferate de pe teritoriul României, fie de stat, fie concesionate.
• la 1 iulie 1882 au fost răscumpărate și celelalte linii de cale ferată care nu făceau parte din concesiunea Strussberg, inclusiv linia Cernavodă – Constanța.
• tot la 1 iulie 1882 este data când are loc unificarea totală a rețelei feroviare a României (țara devenise regat în 1881), iar la data de 28 iunie 1882 Legea de unificare a tuturor căilor ferate române a fost aprobată.

Trebuie menționat faptul că la acea epocă majoritatea liniilor ferate din lume erau construite și exploatate de societăți particulare. Având în vedere acest fapt, preluarea de către statul român a construcției, exploatării căilor ferate și administrarea acestora printr-o direcție generală a reprezentat un act de curaj, dar și faptul că țara avea încredere în pregătirea, capacitatea și energia personalului abilitat.

Imediat după crearea Direcțiunii Generale C.F.R., dezvoltarea rețelei și a exploatării a luat un mare avânt. Până la sfârșitul primului război mondial rețeaua căilor ferate române aproape s-a triplat față cea existentă în anul 1879, ajungând la 3.838 km de cale ferată, în exploatare, cu peste 400 de stații și halte. Creșterea rețelei între 1879 și 1919 a fost în medie de circa 60 km pe an. Bugetul Direcțiunii Generale C.F.R. a crescut an de an. Însă creșterea traficului a fost proporțional mai mare, adunând constant un excedent la venituri, întrerupt doar în intervalul 1916 – 1919 când România a luat parte la primul război mondial.

Dezvoltarea rețelei feroviare și exploatarea ei au crescut condițiile necesare pentru dezvoltarea generală a economiei țării.

#AnulEuropeanAlCăilorFerate2021
#EUYearofRail

Bibliografie:
Mica monografie a căilor ferate din România, vol 6, 2001, autor Ing. Radu Bellu
ISTORIA CĂILOR FERATE ROMÂNE, București 2014, autori: CENAFER și Muzeul CFR

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici