În anul 1869, România devenea cea de-a treia țară din Europa de Est, după Rusia și Imperiul Otoman (în Dobrogea) care avea linie de cale ferată. Primele orașe intreconectate printr-o cale ferată au fost București și Giurgiu.

În vara anului 1869 era finalizată construcția linei București – Filaret – Giurgiu iar la 26 august, regele Carol I a plecat cu un tren la Giurgiu, de unde a călătorit apoi pe Dunăre spre Germania. Aceasta era o linie izolată cu o lungime de 67 km, ce realiza conexiunea capitalei cu Dunărea și o legătură directă cu Orientul și Occidentul.

Este cea de-a zecea linie de cale ferată construită pe teritoriul României de astăzi și prima din Vechiul Regat. Aceasta a fost deschisă circulației trenurilor la 19 octombrie 1869, când s-a realizat oficial inaugurarea ei. Atunci, două trenuri festive au plecat din Gara Filaret – cea mai  veche gară a Capitalei, la un interval de 15 minute. Primul tren a fost condus de însuşi constructorul John Trevor Barkley, iar al doilea, de primul mecanic de locomotivă român – Nicolae Tănase.Deoarece traseul linei trecea pe lângă localitatea Călugăreni, unde în 1595 domnitorul Mihai Viteazul obținuse un succes împotriva otomanilor, prima locomotivă a fost denumită ”Michaiu Bravul” în onoarea acestuia. Cea de-a doua locomotivă care a circulat în România pe linia București – Giurgiu purta numele de “Călugăreni” și se află în prezent în patrimoniul Muzeului Căilor Ferate din București.

În 1872, la 13 decembrie, odată cu inagurarea celei de-a doua gări a capitalei – Gara Târgoviştei (din 1888 București Nord), devine utilizabilă conexiunea feroviară dintre Gara Filaret și Gara Târgoviştei în lungime de 6,9 km, conectând astfel o linie singulară cu magistralele care asigurau legăturile internaţionale între Occident şi Orient.
La 20 iunie 1954 are loc inaugurarea podului peste Dunăre de la Giurgiu (Podul Prieteniei 3,9 km) – cu o lungime de 2224 m – cu două nivele (cale ferată și auto) care a făcut conexiunea feroviară directă a României cu Bulgaria, prin punctul de fronteră Ruse.

Astfel, calea ferată București – Giurgiu – Ruse a devenit o rută principală internațională până în 2005, când podul feroviar de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza viiturilor, circulația desfășurându-se în prezent prin Videle.

De asemenea, cel mai scurt drum din România către Viena în 1869 era de la Bucureşti la Giurgiu, cu trenul, şi apoi cu vaporul pe Dunăre până la Viena.

Bibliografie:
Mica monografie a căilor ferate din România, vol 5, 1999, autor Ing Radu Bellu
ISTORIA CĂILOR FERATE ROMÂNE, București 2014, autori CENAFER și Muzeul CFR

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Traseul feroviar Buzău – Mărășești, deschis în anul 1881, este prima cale ferată realizată de o unitate feroviară a statului român. Construcția a fost de un real succes, lucru ce a dat startul construcției de căi ferate în România, fără concesionari străini.

Inaugurată la 18 octombrie 1881 construcția liniei Buzău – Mărășești (90,067 km) – “prima linie care leagă direct Moldova cu Muntenia” (ziarul Timpul 1881), a însemnat un succes deplin al tehnicii feroviare românești. Traseul a fost bine ales, cu multe aliniamente (cel mai lung avea 18 km), a necesitat construirea a opt poduri de lemn, iar costurile au fost mult mai mici față de oricare altă țară din Europa. Materialul rulant motor provenea de la materialul rulant al liniilor ruseşti construite în timpul Războiului de Independenţă, precum locomotive ruseşti “Unirea”, “Independenţa”, “Şoimul”, “Putna”, etc.

În perioada construcției liniei Buzău – Mărășești au avut loc mai multe evenimente importante pentru căile ferate din România.

• în anul 1880 statul român răscumpără de la Societatea Acționarilor C.F.R. (înființată în locul consorțiului Strussberg) cei 921 km de cale simplă (inclusiv material rulant și toate instalațiile) pe care aceasta îl exploata.
• la 23 aprilie 1880 se înființează “Direcțiunea generală princiară a căilor ferate” (pe scurt Direcțiunea generală C.F.R.), însărcinată cu construcția și exploatarea căilor ferate în principatele unite de atunci. Aceasta răscumpăra, sechestra şi unifica reţeaua de căi ferate de pe teritoriul României, fie de stat, fie concesionate.
• la 1 iulie 1882 au fost răscumpărate și celelalte linii de cale ferată care nu făceau parte din concesiunea Strussberg, inclusiv linia Cernavodă – Constanța.
• tot la 1 iulie 1882 este data când are loc unificarea totală a rețelei feroviare a României (țara devenise regat în 1881), iar la data de 28 iunie 1882 Legea de unificare a tuturor căilor ferate române a fost aprobată.

Trebuie menționat faptul că la acea epocă majoritatea liniilor ferate din lume erau construite și exploatate de societăți particulare. Având în vedere acest fapt, preluarea de către statul român a construcției, exploatării căilor ferate și administrarea acestora printr-o direcție generală a reprezentat un act de curaj, dar și faptul că țara avea încredere în pregătirea, capacitatea și energia personalului abilitat.

Imediat după crearea Direcțiunii Generale C.F.R., dezvoltarea rețelei și a exploatării a luat un mare avânt. Până la sfârșitul primului război mondial rețeaua căilor ferate române aproape s-a triplat față cea existentă în anul 1879, ajungând la 3.838 km de cale ferată, în exploatare, cu peste 400 de stații și halte. Creșterea rețelei între 1879 și 1919 a fost în medie de circa 60 km pe an. Bugetul Direcțiunii Generale C.F.R. a crescut an de an. Însă creșterea traficului a fost proporțional mai mare, adunând constant un excedent la venituri, întrerupt doar în intervalul 1916 – 1919 când România a luat parte la primul război mondial.

Dezvoltarea rețelei feroviare și exploatarea ei au crescut condițiile necesare pentru dezvoltarea generală a economiei țării.

#AnulEuropeanAlCăilorFerate2021
#EUYearofRail

Bibliografie:
Mica monografie a căilor ferate din România, vol 6, 2001, autor Ing. Radu Bellu
ISTORIA CĂILOR FERATE ROMÂNE, București 2014, autori: CENAFER și Muzeul CFR

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Cu toate că transportul rutier a avansat în ultimii zeci de ani, este costisitor si nu oferă o soluţie pentru toţi oamenii. Acesta are efecte nefaste asupra mediului înconjurător și a climei, însă transportul feroviar tinde să rezolve toate aceste probleme.

Conform Acordului verde al UE până în 2050 se dorește trecerea la utilizarea combustibilului alternativ pentru eliminarea totală a emisiilor de carbon, iar transportul feroviar poate ajuta deoarece calea ferată poluează de 8 ori mai puțin și emite de 9 ori mai puțin CO2 față de transporul rutier potrivit CER. Pentru asta în România se investește în electrificarea principalelor magistrale feroviare, modernizarea și eficientizarea locomotivelor electrice, achiziționarea trenurilor cu combustibili alternativi (trenuri cu hidrogen), modernizarea tuturor vagoanelor cu toalete ecologice, etc.

Traficul reprezintă una dintre principalele probleme ale marilor orașe, iar numărul celor care se deplasează spre și dinspre locul de muncă și/sau centrele de învățământ este foarte ridicat. Astfel, mersul cu trenul reprezintă o alternativă la transportul rutier, oferind călătorilor mai multe opțiuni. Pe lângă faptul că este cel mai ecologic mod de transport și dispune de un spațiu generos ce conferă libertate de mișcare, cu trenul pot fi evitate orele pierdute în trafic, cheltuielile inutile și permite optimizarea fiecărui moment al călătoriei, indiferent că vorbim despre călătorii între localități sau doar până la locul de muncă/ școală.

CFR Călători este atentă la nevoile, cererile și așteptările de transport ale călătorilor, iar deciziile pe care le luăm au ca fundament călătorii și necesitățile acestora. De aceea, pe lângă preocuparea continuă de a maximiza capacitatea și de a oferi servicii sigure, eficiente, economice și de calitate pentru o experiență mai bună la bordul trenurilor noastre, desfășurăm programe de modernizare a materialului rulant și facem în continuare demersuri pentru asigurarea și creșterea mobilității cetățenilor și a conexiunilor feroviare între toate zonele țării.

Deplasarea cu trenul este transportul viitorului spre care ne îndreptăm cu pași mari deoarece calea ferată este o soluție sustenabilă pentru transportul de călători şi mărfuri pentru scăderea emisiilor de CO2, oferind călătorilor și întreprinderilor o alegere de transport prietenos cu mediu.

#AnulEuropeanAlCăilorFerate2021

#EUYearofRail

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Schimbările climatice și provocările în contextul pandemic necesită noi abordări pentru a limita efectele asupra mediului și asupra climei, dar și de a revitaliza creșterea economică.

Prin transportul feroviar pot fi îndeplinite ambele deziderate. Cu toții am devenit conștienți în ultimul an că mobilitatea este importantă pentru a merge la muncă, la școală, a călători în vacanțe, a ne reîntâlni cu familia și prietenii etc. De aceea creșterea mobilităţii persoanelor şi a schimburilor de marfuri reprezintă o şansă viabilă pentru stimularea economiei, a educației și de a înlesni conexiunea între oameni, comunități, familii, regiunile țării și cu Europa.

Asigurarea mobilității pe calea ferată oferă alternative în faţa dificultăţilor actuale și viitoare, iar pentru a limita emisiile de CO2, călătoria cu trenul trebuie să devină un lucru obișnuit pentru că reprezintă cel mai ecologic mijloc de transport.

Puteți afla impactul asupra mediului, produs prin utilizarea diferitelor mijloace de transport pentru călătoriile în Europa, accesând programul ECOPASSENGER (http://ecopassenger.org/bin/query.exe/en?L=vs_uic).

Aplicația este realizată de Uniunea Internaţională a Căilor Ferate și permite compararea rutelor de călătorie aeriană, auto şi feroviară, prin calcularea consumului de energie, emisiilor de CO2 şi a altor poluanţi (emisii de oxizi de azot, emisii de particule, emisii de hidrocarburi), pentru fiecare rută selectată. Poate fi introdusă orice rută de interes și aplicația va evidenția emisiile pe moduri de transport.

Toți putem contribui la combaterea schimbărilor climatice și la creșterea economică. Urcă-te în tren! Viitorul este calea ferată.

#AnulEuropeanAlCăilorFerate2021

#EUYearofRail

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici