Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni face legătura Podișului Transilvaniei cu Câmpia Română prin bazinul carbonifer din Valea Jiului și este celebră în istorie pentru porțiunea Bumbești – Livezeni terminată la câțiva ani după cel de-al Doilea Război Mondial. Pe lângă importanța capitală în transportul feroviar, calea ferată ce străbate Defileul Jiului oferă și priveliști spectaculoase.
În lungime de 117 km, linia a fost construită de administrația CFR între anii 1886-1948 în cinci etape. În primele 2 etape tronsoanele feroviare Filiași – Cărbunești (46 km) și Cărbunești – Târgu Jiu (24 km) au fost inaugurate în anul 1888, lucrându-se într-un ritm susţinut pentru că erau declarate lucrări de utilitate publică. Timp de 27 de ani, localitatea Târgu Jiu a fost capăt de linie pe această rută.
În a treia etapă, între anii 1915-1916, a fost construit într-un ritm impresionant tronsonul Târgu Jiu – Bumbești (16 km), ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial. Continuarea lucrărilor la construcţia căii ferate Bumbeşti – Livezeni a fost oprită de intrarea României în Primul Război Mondial. În etapele 4 și 5 s-au realizat lucrările pe tronsonul Bumbești – Livezeni (31 km) ce au început la 1 martie 1924. Între anii 1931-1937 lucrările la acest tronson au fost menținute în stare de conservare, iar la 4 noiembrie 1941 s-a inaugurat porțiunea Bumbești – Meri (8 km) pentru transportul materialelor și a muncitorilor la loturi și la 31 octombrie 1948 a avut loc deschiderea festivă a porțiunii Meri – Livezeni (23 km). Pe șantierele acestui tronson de numai 31 km au lucrat cinci antreprize de construcții, militari ai armatei române și 27988 de tineri voluntari (tinerii erau înscriși în cadrul Şantierului Național de Muncă “Gheorghe Gheorghiu Dej” deschis la 1 aprilie 1948).
Porțiunea Bumbești – Livezeni reprezintă un monument al tehnicii româneşti, fiind cea mai complexă şi dificilă rută feroviară construită în România. Cele 21 poduri, 59 podețe, 25 viaducte, 36 tunele și alte lucrări de artă fac din calea ferată Bumbești – Livezeni cel mai spectaculos traseu de cale ferată din țară.
De asemenea, a rămas în istorie și pentru modul intens în care a figurat în propaganda comunistă prin ”brigăzile voluntare de tineret” și prin expresia ”răsună valea”.
Aici s-au făcut filmări pentru filmul „Răsună Valea” în regia lui Paul Călinescu, pentru că aici a fost ultimul bastion al brigadierilor, ultima zonă unde s-a săpat şi s-a excavat, Podul Ilioaie – Pietrele Albe – Viaductul Fabian fiind zona cea mai dificilă.
Între anii 1972-1974 calea ferată Filiași – Târgu Jiu – Bumbeşti – Livezeni a fost electrificată. Aceasta face parte din linia 202 Filiași – Târgu Jiu – Petroșani – Simeria, în lungime de 201 km.
Linia 202 face legătura între magistralele 900 și 200 și străbate peisaje frumoase, mai ales în zona Subcetate și în zona pasului Bănița – Merișor, la 720 m altitudine, în munții Șureanu.
Dacă vreți să ajungeți în Retezat, Gara Subcetate, situată la câţiva kilometri de Haţeg, este cea mai bună variantă.
Tot de aici, puteți merge cu trenul de la Simeria spre Craiova şi Bucureşti.

#AnulEuropeanAlCăilorFerate2021
#EUYearofRail

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Calea ferată conectează toate zonele importante ceea ce face ca trenurile să asigure mobilitatea persoanelor care călătoresc în scop de afaceri, navetă, recreațional etc. Este o invenție care în timp a schimbat lumea, contribuind ca factor de progres la dezvoltarea economică și la modelarea omului modern. În Anul European al Căilor Ferate, CFR Călători vă propune pe lângă destinațiile tradiționale de concediu și recreere – mare și munte, să explorați cu trenul și alte zone frumoase din țară, de aceasta data Faleza Dunării din Galați, cea mai lungă faleză fluvială din Europa!

Trebuie să luați trenul CFR Calatori până la Galați –  singurul oraș din România așezat pe trei provincii istorice Moldova, Țara Românească și Dobrogea – și aici puteţi să vă plimbaţi pe Faleza Dunării. Întinsă pe o lungime de aproximativ 4 kilometri este cea mai lungă faleză de pe cursul Dunării.

Pe Faleza Dunării din Galaţi pot fi admirate zeci de opere de artă modernă ce formează cea mai mare expoziţie de sculptură în metal din România.  De asemenea, de pe întinsa faleză fluvială puteți cuprinde cu privire măreția Dunării, dar și bătrânii munți ai Dobrogei aflați în depărtare.

Deși Galațiul este un oraș de câmpie cu altitudini joase, de 55 m, deține un tunel feroviar specaculos – Tunelul Filești. Acesta este în lungime de 767 m și se întinde între stațiile Barboși și Galați, printre dealurile ce despart apele Prutului de ale Dunării. De la Barboși până la Galați calea ferată are atât ecartament normal cât şi ecartament larg (linie încălecată cu 4 șine) ce ajunge până în Republica Moldova.

Tunelul feroviar Fileşti de pe firul I al liniei Bucureşti – Galaţi a fost construit şi inaugurat înainte de 1900. În 1967 autorităţile au inaugurat al doilea tunel la Fileşti, pe firul II.

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Trenul Regal a fost martorul unei părți importante a istoriei României trecând prin trei forme de guvernământ: monarhie, comunism și democrație. Trenul a fost comandat de Regele Ferdinand I în 1926 la uzinele Ernesto Breda Construzioni Meccaniche din Milano, pentru ca el împreună cu Regina Maria să poată realiza vizite de stat în țările vecine. Trenul a fost gata la un an după moartea Regelui Ferdinand și a rămas să fie utilizat de familia acestuia.

Trenul este compus din Vagonul-Sufragerie, Vagonul-Regelui, Vagonul-Reginei, Vagonul-Invitaților și Vagonul-Casei Majestății Sale Regelui. Vagonul-Sufragerie este cel în care au fost ținute dineuri oficiale și este alcătuit din sufragerie, unde au loc 24 de persoane la masă și un salon cu 12 locuri.

În Trenul Regal, de-a lungul timpului, au călătorit patru generații ale Familiei Regale: Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și Majestatea Sa Margareta.

Sursa: https://familiaregala.ro/resedinte/trenul-regal

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

De ziua Sfântului Voievod Ștefan cel Mare care se sărbătorește la 2 iulie, puteți face o excursie pe ruta Suceava –Putna – o cale ferată din provincia istorică Bucovina. În lungime de 73 de kilometri aceasta face legătura între fosta capitală a Moldovei din vremea lui Ștefan Cel Mare și Mănăstirea Putna.

Mai ales că 2021 reprezintă Anul European al Căilor Ferate este un bun prilej de a descoperi liniile ferate secundare ce au fost închise și redeschise spre revalorificarea lor turistică și istorică, cum este Suceava – Putna, al cărui traseu este următorul:  Suceava – Suceava Nord – Dărmănești – Milișăuți – Țibeni – Dornești – Rădăuți – Gălănești – Vicov – Vicovu de Jos – Vicovu de Sus – Bivolarie – Gura Putnei – Putna Troiță – Putna Centru.

Călătoria cu trenul pe această rută vă conduce într-o zonă plină de istorie și peisaje frumoase. Linia străbate o parte din Culoarul Sucevei, pe partea stângă a râului Suceava. Ca o paranteză, de la Dornești până la Vicșani calea ferată încalecă peste calea ferată cu ecartament larg, ce face legătura cu Ucraina. Aici, trenurile spre Putna fac rebrusment (schimbă direcția traseului). După trecerea râului Suceava, calea ferată trece prin orașul Rădăuți, apoi pe Valea Sucevei și urcă printr-o zonă împădurită până la Gura Putnei.

Odată ajunși în Putna, este imposibil să nu vizităm Mănăstirea Putna (aflată la o distanță de aproximativ 1,5 km de gară), ctitorie a lui Ștefan Cel Mare și unul dintre cele mai importante centre de cultură şi istorie din Moldova, precum și Chilia lui Daniil Sihastrul (1 km) sau Biserica de lemn din Putna, toate incluse în Lista monumentelor istorice din România și/sau județul Suceava.

De asemenea, și în Suceava  – unul dintre cele mai vechi și importante orașe ale țării ce a îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole, puteți vizita numeroase obiective istorice și turistice, răspândite în oraș și în împrejurimile sale: Muzeul Satului Bucovinean (gospodărie din Straja), Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Șcheia, Curtea Domnească, Muzeul de Istorie, Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul Satului Bucovinean, etc.

Circulația feroviară din Suceava este asigurată de două gări monumentale construite la doar 3 kilometri una de alta: Gara Suceava sau Gara Burdujeni ce reprezintă una din atracțiile orașului, realizată în stil eclectic, după modelul gării din Fribourg din Elveția. Este cea mai mare gară din fostele Principate Române și care încă se păstrează total nealterată până în zilele noastre. A doua este Gara Suceava Nord cunoscută sub numele de Gara Ițcani, construită în anul 1871 în localitatea Ițcani, astăzi cartier al Sucevei.

De la Gura Putnei (473 m) până la Putna (532 m) calea ferată urcă la o  altitudine de 60 m pe o distanță de doar 5,5 km, deoarece Putna se află într-un relief vălurit din Munții Obcina Mare din Carpații Orientali.

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Începutul căilor ferate în Europa click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici

Construcția căilor ferate în întreaga Europă a adus schimbări uriașe în intreaga activitate economico-sociala și continuă să joace un rol important în dezvoltarea continentului până în prezent. Istoria transportului feroviar a început în Marea Britanie și apoi s-a răspândit în Europa continentală, iar fiecare națiune a abordat căile ferate în mod diferit.

Fiecare țară europeană are o istorie diferită în ceea ce privește căile ferate, însă dezvoltarea sistemul feroviar modern a avut loc datorită următorilor factori: progresele tehnologice și necesitatea transportului trupelor si tehnicii militare. Primele locomotive foloseau motoarele cu aburi. Motoarele cu aburi nu erau potrivite inițial pentru transportul feroviar deoarece furnizau o mișcare liniara oscilantă ce trebuia transformată într-o mișcare rotativă la nivelul rotii.

Prima problemă a fost rezolvată de James Watt prin invenția unui motor care a inglobat cercetările sale privind utilizarea aburului de înaltă presiune pe pistoane si a dat naștere primei locomotive cu aburi din 1784. Prin dezvoltarea proceselor de prelucrare a metalului și metalurgiei în 1783, metalul folosit in constructia primelor trenuri a devenit mai rezistent ca urmare a eliminarii impurităților.

Revoluția franceză și războaiele napoleoniene au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea reţelei feroviare în Europa. Pierderea cailor în timpul acestor războaie a făcut necesară o formă alternativă de transport. Astfel până în 1820, fusese proiectată o locomotivă care funcționa corespunzător, iar procesul de construcție a infrastructurii fusese dezvoltat și suficient de răspândit pentru a face posibilă existenţa sinelor de cale ferată ieftine și de calitate, iar de aici, istoria transportului feroviar din Europa difera în funcție de țară.

Alte articole pe aceeași temă:

CFR Călători, partener al Connecting Europe Express! click aici
Transportul viitorului este cel feroviar. Alegeți calea ferată! click aici
România membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate click aici
Transportul feroviar cel mai ecologic tip de transport de pasageri din Europa click aici
Muzeul de locomotive cu abur din Reșița click aici
Ceferiada click aici
Muzeul de locomotive din Dej click aici
Transportul feroviar conectează Europa click aici
Transportul inteligent click aici
TRENUL = Transportul feroviar este mai curat click aici
140 ani de la prima cale ferată executată integral de ingineri români click aici
Conexiunea feroviară a Capitalei cu Orientul și Occidentul, la începuturi click aici
Explorați ruta feroviară Suceava – Putna click aici
Istoria trenului regal click aici
Faleza Dunării și Tunelul Filești în Anul European al Căilor Ferate! click aici
Calea ferată Filiași – Bumbești – Livezeni click aici
Viaductul Caracău -cel mai mare viaduct în arc din beton din România click aici
Gara regală Bucureşti Băneasa click aici